Emil si Functia (continuare)

Si ca sa nu se dezminta Emil are o singura iubita: ea se numeste Functia. Pe EA Emil o iubeste cel mai mult. O pretuieste mai ceva ca pe prietena lui. Functia la randul sau il primeste in ea, il inconjoara cu caldura ei si ii ofera importanta. Asa ca Emil o adora. Ar face orice pentru ea, renunta la prieteni,la prietena, la colegi, la parinti nomai ca sa o exercite! Doar pe ea! Cand raspunde ca e ocupat, la Functie se gandeste.
Tipul de om reprezentat de Emil cere Functie. Insa ca o adevarata lady, Functia trebuie si ea satisfacuta, pardon indeplinita. Ca sa o exerciti iti trebuie responsabilitate, care in cazul de fata, dupa cum bine zicea nenea Iancu lipseste cu desavarsire. Si desi Emil o iubeste la capitolul indepliniri e mai subtirel. Dupa ce o ia in primire, Emil al nostru este coplesit. Se vede pus in situatia de a avea o responsabilitate mai mare decat poate duce. Asa ca, in cele din urma functia se intoarce impotriva sa: Emil devine preocupat, ingrijorat, incepe sa gesticuleze, este afectat. Exemplul cel mai graitor in acest sens este relatia unui anumit Emil cu cea mai inalta Functie din stat, timp de patru ani. Urmarile le-ati trait si voi!
Asa ca simbioza dintre Emil si Functie este, ca sa nu spunem mai mai mult, daunatoare. Mai ales cand Functia este o doamna stilata, de societate, ca Functia Publica. Asa ca, indemnul meu este sa il pastrati pe Emil intr-o Functie cat mai mica. El ar fi multumit ca are o Functie si nici noi n-am avea de suferit din cauza intimitatii lui degenerate!


Logaritm si Radical.

Ce-l mana pe Emil in lupta

Prima intrebare care iti vine in minte cand citesti acest blog este: cine dracu e Emil? Ei, raspunsul o sa il intelegi pe parcurs, din punctul asta de vedere (si nu numai), Emil se aseamana cu o femeie: nu merge asa, dintr-o data. Nici noi nu am inteles personajul pana in momentul de cumpana in care am dat nas in nas cu el. Sigur l-ai intalnit si tu de cateva ori in, poate e chiar prietenul tau (that sucks). Este genul de om caracterizat de o prostie sublima si efeminat pana la ridicol. Nu este metrosexual (oricum nu intelege notiunea), se spala de doua ori pe zi (o data pe picioare si o data pe fata, pe maini nu pentru ca oricum le foloseste pentru celelalte doua parti ale corpului) iar cand vine vorba de iesit in oras cu baietii la o bere stramba din nas, se gandeste, isi consulta agenda, daca nu se uita lung in telefon, se mai gandeste o data si apoi inventeaza un motiv astronomic de stat acasa.

Insa el se "simteste" bine: (eventual) are o prietena mai barbata ca Zoe cu care discuta probleme existentiale (si atat!), vrea sa ajunga mare om, mare caracter, insa o arde superficial in tot ce face sau spune, iar daca il intrebi ce mai zice iti raspunde ca e "foarte ocupat". Hai sa mori tu! Ocupat cu ce? De obicei are in dotare o unghie mai lunga la unul din degetele mici pe care o prezinta mandru prietenilor. Baietii rad de el si il incadreaza in categoria femeilor, iar acestea rad si mai tare. Cand are ceva de spus incepe fraza cu "Auzi tu..." iar daca il contrazici iti raspunde cu "Da stiam si eu..." sau "Si eu ce-am zis?". Este un pic frustrat din cauza asta si isi da seama uneori ca a ajuns o sursa inepuizabila de amuzament pentru cei din jur. Doar uneori. Dupa cum spuneam, e patruns adanc de feminitate asa ca nu intelege cum sta treaba cu baetii si ce gandesc ei. In cercul de asa-zisi prieteni, e vazut ca o combinatie de prost gust intre o cocota de meserie si un libidinos transpirat cu miros de Jojo.

Asta e Emilush si cu asta defilam. In continuare vei fi martor la aventurile palpitante ale personajului, care incep undeva in negura vremurilor, cu o copilarie in care s-a jucat mai mult cu papusile decat cu masinutele si a supt de la tata, nu de la mamica. Emil e acum "baiat", a dat la facultate, umbla cu gagici si are opinii bine argumentate despre orice. Pe scurt, e un mare om. Cat de mare, ramane sa judecam impreuna. Sa fie intr-un ceas bun!

Tango & Cash